Cancer
de colon

Cancerul de colon reprezintă o formă comună de cancer care apare în intestinul gros, ultima parte a sistemului digestiv. De obicei, boala se dezvoltă încet, pornind de la mici formațiuni numite polipi adenomatoși, care pot deveni maligni în timp.

La Royal Hospital, echipa noastră de specialiști în chirurgie este pregătită să vă ofere cele mai bune soluții pentru gestionarea acestei afecțiuni, combinând expertiza medicală cu tehnologie de ultimă generație.
Nu ezitați să ne contactați pentru o consultație personalizată!

Colonul, parte esențială a sistemului digestiv, are un rol important în absorbția apei și a electroliților, precum și în formarea și eliminarea deșeurilor din organism. Cancerul de colon apare atunci când structura genetică a celulelor colonului suferă mutații care le determină să se multiplice rapid și necontrolat, formând astfel tumori. De-a lungul timpului, aceste tumori pot invada alte țesuturi și organe sau se pot răspândi prin metastază.

Tipuri de cancer de colon

Cancerul de colon reprezintă o formă de cancer care afectează mucoasa intestinului gros și poate include mai multe subtipuri, în funcție de structura celulelor și de tipul de țesut din care se dezvoltă. Cele mai frecvente tipuri sunt:

1. Adenocarcinomul: Aproximativ 95% din cazurile de cancer de colon sunt adenocarcinoame, care se formează în celulele glandulare ale mucoasei colonului. Acesta este tipul predominant, care include tumori ce pot fi foarte agresive dacă nu sunt tratate la timp.
2. Carcinoidul: Acest tip de cancer se formează în celulele neuroendocrine și este mai rar întâlnit. Carcinoidele au o creștere lentă și pot fi tratate eficient dacă sunt descoperite devreme.
3. Tumorile stromale gastrointestinale (GIST): Aceste tumori se dezvoltă în țesutul conjunctiv și pot apărea de-a lungul tractului digestiv. Totuși, sunt destul de rare în colon.
4. Limfoamele: Deși limfoamele afectează cel mai des ganglionii limfatici, ele pot apărea și în colon. Limfomul intestinal are un comportament agresiv și necesită un tratament specific.
5. Sarcoamele: Acestea sunt tumori ale țesutului conjunctiv, însă apar extrem de rar în colon.

Fiecare tip de cancer de colon necesită o abordare terapeutică specifică, însă adenocarcinoamele, fiind cele mai comune, sunt și cele mai studiate și tratabile.

Fiziologia colonului și rolul său în organism

Colonul este o componentă majoră a intestinului gros, care include patru părți principale: cecul, colonul ascendent, colonul transversal, colonul descendent și colonul sigmoid. Acesta îndeplinește funcții esențiale în procesul de digestie, inclusiv absorbția apei, electroliților și a anumitor vitamine, precum și formarea scaunului. În plus, colonul găzduiește un microbiom complex, format din miliarde de bacterii benefice care contribuie la digestie și protejează organismul împotriva agenților patogeni. Orice perturbare în funcția colonului poate afecta întregul sistem digestiv și, implicit, sănătatea generală a organismului.

Evoluția bolii: de la polipi benigni la cancer

Cancerul de colon se dezvoltă adesea din polipi benigni, care sunt excrescențe de țesut formate pe suprafața mucoasei colonului. Nu toți polipii devin canceroși, însă unii pot suferi modificări genetice care îi transformă în formațiuni maligne. Evoluția de la polip benign la cancer are loc prin mai multe etape:

1. Apariția polipilor adenomatoși: Acești polipi sunt formațiuni de celule care se dezvoltă pe suprafața mucoasei colonului. Polipii pot varia ca mărime și formă, iar cei mai mari au un risc mai mare de a deveni maligni. Un polip adenomatos cu displazie severă, de exemplu, prezintă un risc crescut de cancerizare.
2. Modificările genetice în polipi: Pe măsură ce polipii cresc, unii dintre aceștia pot acumula mutații genetice care determină celulele să se multiplice necontrolat. Factorii genetici și stilul de viață pot influența riscul de apariție a acestor mutații. Mutațiile care afectează anumite gene de reglare celulară (cum ar fi APC, KRAS și TP53) sunt asociate cu un risc crescut de transformare malignă.
3. Creșterea tumorală: După ce polipii benigni au acumulat suficiente mutații, pot începe să se transforme în tumori canceroase. Celulele canceroase continuă să se multiplice rapid și formează mase tumorale care invadează treptat țesuturile adiacente. În această etapă, cancerul este localizat, ceea ce înseamnă că nu a pătruns în alte organe.
4. Invasivitatea și metastazele: Dacă nu este tratat, cancerul de colon poate avansa, penetrând straturile profunde ale peretelui colonului și afectând vasele de sânge și ganglionii limfatici din apropiere. În stadiile avansate, celulele canceroase pot migra prin sânge sau sistemul limfatic, provocând metastaze în alte organe, cum ar fi ficatul, plămânii sau oasele.

Evoluția de la polipi benigni la cancer subliniază importanța screeningului regulat, în special colonoscopiile, care permit identificarea și îndepărtarea polipilor înainte de a deveni canceroși. Depistarea și tratamentul precoce rămân cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului de colon și de îmbunătățire a supraviețuirii în rândul pacienților afectați de această boală.

Deși unii factori nu pot fi controlați, cum ar fi vârsta și predispoziția genetică, mulți dintre factorii legați de stilul de viață pot fi modificați pentru a reduce riscul general de cancer de colon.

Factori genetici

Factorii genetici joacă un rol important în dezvoltarea cancerului de colon, în special în cazurile de cancer cu debut precoce. Două dintre cele mai cunoscute sindroame genetice care cresc semnificativ riscul de cancer de colon sunt sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială (FAP).

• Sindromul Lynch: De asemenea, cunoscut sub numele de cancer colorectal ereditar non-polipozic (HNPCC), sindromul Lynch este cea mai comună cauză genetică a cancerului de colon ereditar. Persoanele cu sindrom Lynch au o mutație genetică în genele care repară ADN-ul deteriorat. Acest lucru le expune la un risc crescut de cancer de colon și alte tipuri de cancer, cum ar fi cel de uter, stomac și ovare. Riscul de a dezvolta cancer de colon la pacienții cu sindrom Lynch poate ajunge până la 80%.
• Polipoza adenomatoasă familială (FAP): Aceasta este o altă afecțiune genetică rară care predispune la cancer de colon. Persoanele cu FAP dezvoltă sute sau chiar mii de polipi în colon și rect începând de la o vârstă tânără. Dacă acești polipi nu sunt îndepărtați prin chirurgie, aproape toți vor deveni canceroși până la vârsta de 40 de ani. Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru prevenirea cancerului de colon în rândul acestor pacienți.

Pe lângă aceste sindroame, alte mutații genetice sau antecedente familiale de cancer de colon pot crește riscul de a dezvolta boala. Persoanele care au rude de gradul întâi (părinți, frați, copii) diagnosticate cu cancer de colon prezintă un risc crescut, de până la trei ori mai mare decât populația generală.

Stilul de viață (alimentatie nesănătoasă, fumat, alcool)

Modul în care trăim are un impact major asupra riscului de a dezvolta cancer de colon. Anumite obiceiuri de viață, în special legate de dietă și consumul de substanțe nocive, pot crește semnificativ acest risc.

• Alimentația nesănătoasă: O dietă bogată în carne roșie și carne procesată (bacon, cârnați, mezeluri) este asociată cu un risc mai mare de cancer de colon. Aceste alimente conțin compuși care pot deteriora mucoasa colonului, favorizând formarea tumorilor. Pe de altă parte, o dietă bogată în fibre, fructe, legume și cereale integrale este considerată protectoare. Aceste alimente ajută la menținerea sănătății intestinale și pot reduce riscul de cancer de colon prin promovarea unei digestii sănătoase și reducerea timpului în care potențialii agenți cancerigeni rămân în contact cu mucoasa intestinală.
• Fumatul: Fumatul pe termen lung nu afectează doar plămânii, ci și crește riscul de cancer de colon. Substanțele chimice din fumul de țigară pot pătrunde în fluxul sanguin și pot deteriora ADN-ul celulelor colonului. De asemenea, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta polipi adenomatoși, care pot deveni maligni în timp.
• Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool este un alt factor de risc semnificativ. Studiile arată că persoanele care consumă cantități mari de alcool, în special băuturi tari, au un risc mai mare de cancer de colon. Consumul moderat sau evitarea alcoolului poate contribui la reducerea riscului.

Influența obezității și a sedentarismului

Obezitatea și sedentarismul sunt alți factori de risc majori pentru cancerul de colon. O persoană obeză are un risc cu aproximativ 30-40% mai mare de a dezvolta această formă de cancer decât o persoană cu o greutate normală. Grăsimea abdominală excesivă este în mod special asociată cu un risc crescut, deoarece poate influența nivelurile hormonale și poate contribui la inflamația cronică, care, la rândul său, poate favoriza dezvoltarea cancerului.

Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și reduce riscul de cancer de colon. Exercițiile fizice contribuie la un tranzit intestinal mai rapid, ceea ce limitează expunerea colonului la agenți cancerigeni.

Vârsta și riscul asociat (peste 50 de ani)

Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul de colon. Aproximativ 90% din cazurile de cancer de colon sunt diagnosticate la persoane de peste 50 de ani. Pe măsură ce îmbătrânim, celulele noastre acumulează daune genetice, iar riscul de mutații care pot duce la cancer crește. Din acest motiv, se recomandă ca persoanele peste 50 de ani să înceapă screeningul regulat prin colonoscopie sau alte metode de detectare precoce.

Cancerul de colon este o boală complexă, influențată de o combinație de factori genetici, stil de viață și vârstă. Înțelegerea acestor factori de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos, împreună cu screeningul regulat, pot reduce considerabil riscul de a dezvolta această formă de cancer.

Cu toate acestea, pe măsură ce tumora crește și invadează țesuturile înconjurătoare, simptomele devin din ce în ce mai evidente și mai severe. Înțelegerea și recunoașterea semnelor timpurii ale cancerului de colon pot facilita depistarea precoce, ceea ce este esențial pentru creșterea șanselor de vindecare. Mai jos sunt descrise principalele simptome ale cancerului de colon.

Schimbări în tranzitul intestinal (constipație, diaree)

Unul dintre primele și cele mai frecvente simptome ale cancerului de colon este modificarea tranzitului intestinal. Aceste modificări pot include:

• Constipație: Tumora în creștere poate îngusta lumenul colonului, împiedicând scaunul să treacă în mod normal. Persoanele afectate pot observa episoade persistente de constipație, cu dificultate în eliminarea scaunului și o senzație de evacuare incompletă.
• Diaree: În unele cazuri, cancerul de colon poate cauza episoade de diaree frecventă. Tumora poate irita mucoasa intestinală, determinând o creștere a secrețiilor intestinale și o reducere a capacității colonului de a absorbi apa, ceea ce duce la scaune moi sau apoase.
• Alternarea constipației cu diaree: O altă schimbare comună este alternarea episoadelor de constipație cu diaree, un simptom care poate sugera o obstrucție parțială a colonului din cauza unei tumori. Aceste modificări pot persista pe o perioadă lungă de timp și nu răspund la tratamentele obișnuite pentru afecțiuni digestive.
• Modificarea formei scaunului: Scaunele subțiri, asemănătoare cu un creion, pot indica prezența unei tumori care îngustează lumenul colonului, limitând dimensiunea scaunului.

Prezența sângelui în scaun

Un alt simptom alarmant al cancerului de colon este prezența sângelui în scaun. Acest lucru poate fi observat sub diferite forme:

• Sânge vizibil: Sângele poate fi roșu deschis și poate apărea în scaun sau pe hârtia igienică după defecare. Acest simptom este mai frecvent întâlnit în cazul tumorilor localizate în partea distală a colonului sau în rect.
• Sânge ocult: În alte cazuri, sângele poate fi prezent în cantități mici, invizibile cu ochiul liber (sânge ocult), dar detectabil prin teste speciale de laborator. Tumorile localizate mai sus în colon pot provoca acest tip de sângerare, care poate duce la anemie în timp.

Prezența sângelui în scaun nu este exclusiv un simptom al cancerului de colon, putând fi asociată și cu alte afecțiuni, cum ar fi hemoroizii sau diverticulita. Cu toate acestea, orice sângerare rectală trebuie investigată medical, deoarece poate indica o problemă mai gravă.

Pierderea în greutate inexplicabilă

Pierderea în greutate inexplicabilă este un simptom obișnuit în cazurile de cancer avansat, inclusiv cancerul de colon. Acest lucru se întâmplă deoarece cancerul afectează metabolismul și consumă resursele energetice ale organismului. De asemenea, în stadiile avansate, cancerul poate duce la o reducere a apetitului sau la dificultăți de absorbție a nutrienților din cauza obstrucțiilor intestinale. Dacă o persoană pierde în mod inexplicabil 5% din greutatea corporală într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu, câteva luni), acest lucru poate fi un semn al unei afecțiuni grave, inclusiv cancer.

Anemie și oboseală cronică

Sângerarea cronică în colon, chiar și în cantități mici, poate duce la anemie feriprivă (anemie cauzată de lipsa de fier). Acest tip de anemie apare atunci când organismul nu are suficient fier pentru a produce un număr adecvat de globule roșii, ceea ce duce la o capacitate redusă de transport a oxigenului în corp. Persoanele cu anemie pot prezenta simptome precum:

• Oboseală cronică: O stare de epuizare constantă, chiar și după perioade de odihnă adecvată, este un simptom comun al anemiei.
• Paloare: Pielea și mucoasele pot deveni palide din cauza lipsei de oxigen în sânge.
• Dificultăți de concentrare și amețeli: Persoanele cu anemie severă pot experimenta dificultăți cognitive și amețeli din cauza scăderii fluxului de oxigen la creier.

Anemia neexplicată, în special la persoanele în vârstă, ar trebui să fie investigată pentru a exclude posibilitatea cancerului de colon, deoarece sângerarea internă poate fi un semn timpuriu al acestei boli.

Durere abdominală sau senzația de disconfort

Durerea abdominală este un alt simptom comun al cancerului de colon, în special în stadiile mai avansate. Tumora în creștere poate provoca:

• Durere abdominală persistentă: Durerea poate varia de la o senzație ușoară de disconfort până la dureri severe și persistente. În multe cazuri, durerea apare în zona abdominală inferioară, dar poate radia în alte părți ale abdomenului.
• Balonare și senzație de plenitudine: Tumorile mari pot cauza o obstrucție parțială a colonului, care duce la acumularea de gaze și lichide în intestin, provocând balonare și senzația de plenitudine după mese mici.
• Crampe și spasme intestinale: Pe măsură ce tumora obstrucționează colonul, pot apărea crampe intestinale dureroase și episoade de durere colicativă.

În cazurile mai avansate, obstrucția completă a colonului poate duce la o urgență medicală cunoscută sub numele de ocluzie intestinală, care necesită intervenție chirurgicală imediată.

Simptomele cancerului de colon variază în funcție de stadiul bolii și de localizarea tumorii, dar schimbările persistente în tranzitul intestinal, prezența sângelui în scaun, pierderea în greutate inexplicabilă, anemia și oboseala cronică, precum și durerea abdominală sau disconfortul, sunt toate semne care ar trebui să determine o vizită urgentă la medic. Depistarea precoce și tratamentul adecvat sunt cruciale pentru a crește șansele de supraviețuire și pentru a preveni progresia cancerului de colon.

În prezent, colonoscopia este considerată standardul de aur pentru screeningul cancerului de colon, fiind completată de alte metode, cum ar fi testul de sânge ocult fecal și diverse proceduri imagistice.

Importanța screeningului regulat (colonoscopie, test de sânge ocult fecal)

Screeningul regulat este deosebit de important pentru persoanele de peste 50 de ani, precum și pentru cei cu antecedente familiale de cancer colorectal sau factori genetici predispozanți. Majoritatea cancerelor de colon se dezvoltă din polipi benigni, care pot fi identificați și îndepărtați prin colonoscopie înainte de a deveni maligni. Testarea periodică permite detectarea precoce, atunci când tratamentul este mai eficient și mai puțin invaziv.

1. Colonoscopia: Aceasta este cea mai precisă metodă de screening pentru cancerul de colon, deoarece permite examinarea întregului colon și rect și îndepărtarea polipilor la nevoie. Colonoscopia se recomandă în general la fiecare 10 ani pentru persoanele cu risc mediu. Persoanele cu risc crescut ar putea avea nevoie de colonoscopii mai frecvente.
2. Testul de sânge ocult fecal (FOBT): Acesta este un test neinvaziv, care detectează sângerările microscopice în scaun, un posibil semn de cancer de colon sau polipi. FOBT se face anual sau la fiecare doi ani și este o metodă eficientă de screening pentru persoanele care nu doresc sau nu pot face colonoscopie. Deși testul nu este la fel de precis ca o colonoscopie, poate semnala necesitatea unor investigații suplimentare.
3. Teste de ADN fecal: Aceste teste sunt capabile să identifice mutațiile genetice legate de cancerul de colon prin analizarea ADN-ului eliberat de celulele mucoasei colonului în scaun. Testele de ADN fecal, cum ar fi Cologuard, sunt mai scumpe decât FOBT, dar au o sensibilitate mai mare. Dacă rezultatele sunt pozitive, colonoscopia este necesară pentru confirmare.

Proceduri de diagnostic (colonoscopie, sigmoidoscopie, biopsie)

Dacă screeningul indică prezența unor anomalii sau dacă o persoană prezintă simptome ale cancerului de colon, se recomandă efectuarea unor proceduri de diagnostic pentru a confirma și stabili stadiul bolii.

1. Colonoscopia de diagnostic: Spre deosebire de colonoscopia de screening, colonoscopia de diagnostic este efectuată la persoanele care prezintă simptome sugestive pentru cancerul de colon sau au primit rezultate pozitive la testele de screening. Aceasta permite examinarea directă a întregului colon și îndepărtarea polipilor suspecti pentru biopsie.
2. Sigmoidoscopia flexibilă: Aceasta este o procedură care permite examinarea ultimei părți a colonului, cunoscută sub numele de colon sigmoid, unde se formează adesea polipi. Sigmoidoscopia este mai puțin invazivă decât colonoscopia completă și nu necesită o pregătire atât de amplă, dar oferă o imagine limitată a colonului. Este folosită de obicei în combinație cu alte metode de screening, cum ar fi testul de sânge ocult fecal.
3. Biopsia: În timpul colonoscopiei sau sigmoidoscopiei, medicul poate preleva mostre de țesut suspect pentru a fi examinate la microscop. Biopsia este procedura prin care se poate confirma dacă un polip sau o tumoare este benignă sau malignă. Analiza histopatologică este esențială pentru diagnosticarea definitivă a cancerului de colon.

Teste imagistice (CT, RMN, PET scan)

Pentru a evalua extinderea cancerului de colon și pentru a detecta eventualele metastaze, se pot efectua diverse teste imagistice. Acestea ajută la stadializarea cancerului, un pas esențial în stabilirea opțiunilor de tratament și a prognosticului pacientului.

1. Tomografia computerizată (CT): CT-ul este folosit pentru a obține imagini detaliate ale colonului și ale organelor din jur. O scanare CT abdominală și pelviană poate identifica tumorile din colon, ganglionii limfatici afectați și metastazele din ficat sau alte organe. CT-ul este utilizat frecvent în stadializarea cancerului de colon și poate ghida intervențiile chirurgicale prin localizarea precisă a tumorii.
2. Rezonanța magnetică (RMN): RMN-ul oferă imagini de înaltă rezoluție ale țesuturilor moi și este deosebit de util pentru a evalua extinderea cancerului în rect și structurile adiacente. Această metodă imagistică este recomandată pentru cazurile de cancer rectal, pentru a determina adâncimea invaziei tumorii și pentru a evalua ganglionii limfatici din apropiere.
3. PET scan (Tomografia cu emisie de pozitroni): PET scan-ul este o metodă imagistică utilizată pentru a detecta metastazele cancerului de colon în alte părți ale corpului. PET scan-ul utilizează o substanță radioactivă pentru a evidenția celulele canceroase active din organism. Este deosebit de util pentru identificarea recidivelor după tratament și pentru a ajuta la stadializarea cazurilor avansate.
4. Angio CT și ecoendoscopia: În anumite cazuri, pentru a obține o imagine detaliată a alimentării cu sânge a tumorii și a structurilor vasculare înconjurătoare, se poate efectua un angio CT. Această tehnică este utilă înainte de intervenții chirurgicale complexe. Ecoendoscopia (ultrasonografia endoscopică) este utilizată pentru a examina tumorile rectale și permite ghidarea biopsiei în cazurile în care colonoscopia nu este posibilă.

Diagnosticul și screeningul cancerului de colon sunt componente vitale ale prevenirii și tratamentului acestei boli. Colonoscopia rămâne metoda cea mai precisă pentru depistarea polipilor și a leziunilor precoce, iar testele de sânge ocult fecal și ADN fecal sunt alternative utile pentru screeningul regulat. Dacă screeningul sugerează prezența unei tumori, colonoscopia de diagnostic, biopsia și testele imagistice permit confirmarea diagnosticului și evaluarea extinderii bolii. Implementarea screeningului regulat și accesul la metodele de diagnosticare avansată pot îmbunătăți rata de depistare precoce și, implicit, șansele de vindecare pentru cancerul de colon.

În mod standard, cancerul de colon este împărțit în cinci stadii, de la 0 la IV, fiecare reprezentând un nivel diferit de invazie și metastază. Pe lângă stadiu, gradul de diferențiere al celulelor canceroase și alți factori de prognostic joacă un rol semnificativ în estimarea evoluției bolii.

Descrierea stadiilor cancerului de colon (stadiile 0-IV)

1. Stadiul 0 (cancer in situ): În acest stadiu, cancerul este limitat la stratul cel mai superficial al mucoasei colonului și nu a invadat alte straturi ale peretelui intestinal. Practic, celulele canceroase sunt „în locul lor de origine” și nu au devenit invazive. Stadiul 0 este tratabil aproape întotdeauna prin intervenții minim invazive, precum polipectomia în timpul colonoscopiei, și are un prognostic excelent.
2. Stadiul I: În acest stadiu, cancerul a pătruns în stratul interior al colonului (mucoasa) și poate ajunge în stratul muscular, dar nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe. De obicei, cancerul în stadiul I poate fi tratat prin rezecția chirurgicală a segmentului afectat al colonului, iar prognosticul este foarte bun, cu o rată de supraviețuire ridicată.
3. Stadiul II: Cancerul de colon în stadiul II este caracterizat de invazia celulelor canceroase prin toate straturile peretelui colonului. În funcție de sub-stadiile IIa, IIb și IIc, cancerul poate ajunge la seroasă (stratul exterior al colonului) și la țesuturile adiacente, dar fără implicarea ganglionilor limfatici. Tratamentul include rezecția chirurgicală și, uneori, chimioterapia adjuvantă, mai ales pentru cazurile avansate. Prognosticul depinde de sub-stadiul specific, dar rata de supraviețuire pe termen lung este de aproximativ 70-85%.
4. Stadiul III: Cancerul de colon în stadiul III a invadat ganglionii limfatici din apropiere, dar nu a metastazat încă în alte organe. În funcție de numărul de ganglioni afectați, stadiul III este subdivizat în IIIa, IIIb și IIIc, fiecare având un prognostic diferit. Tratamentul în acest stadiu implică de obicei o combinație de chirurgie și chimioterapie, iar rata de supraviețuire la 5 ani scade în acest stadiu, variind între 50-70% în funcție de sub-stadiu și de numărul de ganglioni afectați.
5. Stadiul IV: Acesta este stadiul cel mai avansat al cancerului de colon, în care cancerul s-a răspândit la alte organe, cum ar fi ficatul, plămânii sau oasele. Stadiul IV este împărțit în două sub-stadii:
   • IVa: Cancerul s-a răspândit la un singur organ sau regiune îndepărtată.
   • IVb: Cancerul a metastazat în mai multe organe sau regiuni îndepărtate.

În acest stadiu, tratamentul implică adesea o combinație de chirurgie (dacă este fezabilă), chimioterapie și terapii țintite sau imunoterapie. Prognosticul este mai rezervat, cu o rată de supraviețuire de aproximativ 10-15% la 5 ani. Totuși, tratamentele avansate permit prelungirea vieții și îmbunătățirea calității acesteia chiar și în acest stadiu.

Rata de supraviețuire pentru fiecare stadiu

Rata de supraviețuire la 5 ani este un indicator frecvent utilizat pentru a estima prognoza pacienților diagnosticați cu cancer de colon. Aceasta variază în funcție de stadiu și de răspunsul la tratament:

• Stadiul 0: Rata de supraviețuire la 5 ani este aproape de 100%, deoarece cancerul este complet localizat și tratabil prin metode minim invazive.
• Stadiul I: Rata de supraviețuire la 5 ani este între 90-95%, având în vedere că boala este localizată și tratamentul chirurgical este foarte eficient.
• Stadiul II: Rata de supraviețuire variază între 70-85%, în funcție de cât de mult s-a extins cancerul în țesuturile adiacente.
• Stadiul III: Rata de supraviețuire la 5 ani scade între 50-70%, influențată de numărul de ganglioni limfatici afectați și de sub-stadiu.
• Stadiul IV: Rata de supraviețuire este de aproximativ 10-15%, dar poate varia semnificativ în funcție de localizarea și numărul metastazelor și de răspunsul la tratamentele moderne.

Rolul gradului de diferențiere și al factorilor de prognostic

Pe lângă stadiul bolii, gradul de diferențiere al celulelor canceroase și alți factori de prognostic influențează evoluția și răspunsul la tratament.

1. Gradul de diferențiere: Cancerul de colon poate fi clasificat în funcție de cât de asemănătoare sunt celulele canceroase cu celulele normale ale colonului. Aceasta se numește gradul de diferențiere și este un factor prognostic important:
   • Grad înalt (bine diferențiat): Celulele canceroase seamănă mult cu celulele normale, cresc mai lent și tind să aibă un prognostic mai bun.
   • Grad mediu (moderat diferențiat): Celulele au caracteristici intermediare și au un prognostic moderat.
   • Grad scăzut (slab diferențiat sau nediferențiat): Celulele canceroase sunt foarte diferite de celulele normale, cresc rapid și au tendința de a se răspândi mai repede. Aceste tumori sunt asociate cu un prognostic mai slab.
2. Factori moleculari: Testele genetice și moleculare pot identifica mutații specifice care influențează prognosticul și opțiunile de tratament. De exemplu:
   • Mutațiile KRAS și NRAS: Aceste mutații sunt asociate cu un prognostic mai slab și influențează răspunsul la anumite terapii țintite.
   • Instabilitatea microsatelitară (MSI): Pacienții cu cancer de colon care prezintă MSI-H (instabilitate microsatelitară mare) au un prognostic mai bun și pot răspunde mai bine la imunoterapie.
3. Invazia vasculară și limfatică: Dacă celulele canceroase au invadat vasele de sânge sau sistemul limfatic, riscul de metastază este mai mare, iar prognosticul devine mai rezervat. Evaluarea acestor factori este esențială pentru a determina tratamentul și șansele de supraviețuire.
4. Starea generală a pacientului: Vârsta, starea de sănătate generală, prezența altor afecțiuni cronice și nivelul de performanță al pacientului influențează capacitatea de a suporta tratamentele intensive și de a avea un prognostic favorabil.

Stadializarea și gradul de diferențiere al cancerului de colon oferă o imagine clară asupra prognosticului și a opțiunilor de tratament. Stadiile incipiente (0 și I) au un prognostic excelent, iar intervențiile chirurgicale sunt de obicei suficiente pentru vindecare. Stadiile avansate necesită o abordare mai complexă, incluzând chimioterapia și terapiile țintite. Factori precum gradul de diferențiere, mutațiile genetice și starea generală a pacientului completează această evaluare, ajutând la personalizarea tratamentului și la îmbunătățirea șanselor de supraviețuire.

O abordare multidisciplinară, care implică o echipă de specialiști, este esențială pentru a crea un plan de tratament personalizat și eficient.

Chirurgia (colectomie parțială sau totală, rezecția laparoscopică)

Chirurgia este tratamentul principal pentru cancerul de colon localizat, iar tipul de intervenție depinde de mărimea și localizarea tumorii:

1. Colectomia parțială: În această procedură, medicul îndepărtează porțiunea afectată a colonului și un segment de țesut sănătos înconjurător, împreună cu ganglionii limfatici asociați. Colțurile rămase ale colonului sunt apoi reconectate pentru a permite funcționarea normală a intestinului. Colectomia parțială este preferată în stadiile incipiente ale bolii și poate fi realizată prin metode minim invazive.
2. Colectomia totală: În cazuri mai avansate, atunci când tumora afectează o porțiune extinsă a colonului sau când există factori genetici predispozanți, cum ar fi polipoza adenomatoasă familială, poate fi necesară colectomia totală. În această procedură, întregul colon este îndepărtat și pot fi create ileostomii temporare sau permanente pentru evacuarea fecalelor.
3. Rezecția laparoscopică: Este o tehnică minim invazivă în care chirurgii utilizează o cameră și instrumente speciale introduse prin incizii mici în abdomen pentru a îndepărta tumora. Rezecția laparoscopică reduce perioada de recuperare, riscul de infecții și pierderile de sânge, fiind recomandată pentru stadiile incipiente ale cancerului de colon.

Radioterapia și chimioterapia

Radioterapia și chimioterapia sunt adesea folosite în cazurile de cancer de colon avansat sau ca tratament adjuvant, după intervenția chirurgicală, pentru a distruge eventualele celule canceroase rămase.

1. Radioterapia: Aceasta folosește radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase. Radioterapia externă este utilizată în mod obișnuit, mai ales în cazurile de cancer rectal, pentru a reduce tumora înainte de operație sau pentru a controla simptomele în stadiile avansate. În cancerul de colon, radioterapia este mai puțin frecventă, dar poate fi utilizată dacă tumora invadează structuri adiacente sau nu poate fi complet excizată.
2. Chimioterapia: Chimioterapia utilizează medicamente citotoxice pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a încetini creșterea acestora. În cancerul de colon, chimioterapia este adesea administrată după operație (terapie adjuvantă) pentru a preveni recidiva sau înainte de operație (terapie neoadjuvantă) pentru a reduce dimensiunea tumorii. Cele mai frecvent utilizate medicamente sunt 5-fluorouracil (5-FU), oxaliplatin și irinotecan. Aceste medicamente sunt administrate de obicei în combinație pentru a maximiza eficacitatea tratamentului. Chimioterapia poate fi recomandată și ca tratament paliativ în stadiile avansate, pentru a reduce simptomele și a prelungi viața.

Tratamentul cu anticorpi monoclonali și imunoterapia

Tratamentul cu anticorpi monoclonali și imunoterapia sunt terapii moderne care utilizează sistemul imunitar al organismului pentru a recunoaște și distruge celulele canceroase. Aceste tratamente sunt deosebit de utile în cazurile avansate de cancer de colon sau atunci când boala nu răspunde la chimioterapie convențională.

1. Anticorpi monoclonali: Anticorpii monoclonali sunt molecule sintetizate care se leagă de ținte specifice de pe suprafața celulelor canceroase, blocând creșterea și răspândirea acestora. În cancerul de colon, două dintre țintele frecvent utilizate sunt receptorul pentru factorul de creștere endotelial vascular (VEGF) și receptorul pentru factorul de creștere epidermal (EGFR):
   • Bevacizumab: Este un anticorp monoclonal care inhibă VEGF, prevenind formarea de noi vase de sânge necesare pentru alimentarea tumorii. Aceasta ajută la încetinirea progresiei bolii și este utilizat adesea în combinație cu chimioterapia.
   • Cetuximab și panitumumab: Sunt anticorpi care blochează EGFR, inhibând creșterea celulelor canceroase. Aceste medicamente sunt eficiente în special la pacienții cu mutații specifice ale genei RAS.
2. Imunoterapia: Imunoterapia stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a ataca celulele canceroase. În cancerul de colon, imunoterapia este indicată pentru pacienții care prezintă instabilitate microsatelitară mare (MSI-H) sau deficit de reparare a ADN-ului (dMMR). Medicamentele imunoterapeutice precum pembrolizumab și nivolumab sunt inhibitori ai punctelor de control imunitar și ajută sistemul imunitar să recunoască și să elimine celulele canceroase.

Terapii țintite pentru cazurile avansate

Terapiile țintite sunt concepute pentru a ataca anumite caracteristici moleculare specifice ale celulelor canceroase și au un efect mai redus asupra celulelor sănătoase, reducând astfel efectele secundare. Aceste terapii sunt utilizate în general în stadiile avansate ale cancerului de colon, fie ca tratament de linia a doua, fie atunci când chimioterapia standard nu este eficientă.

• Inhibitorii VEGF (bevacizumab, aflibercept): Acești agenți blochează creșterea vaselor de sânge care alimentează tumora, limitând accesul acesteia la oxigen și substanțe nutritive.
• Inhibitorii EGFR (cetuximab, panitumumab): Acești inhibitori sunt recomandați pacienților care au tumori fără mutații ale genei RAS, având un efect pozitiv în încetinirea progresiei bolii.

Aceste terapii țintite sunt adesea combinate cu chimioterapia pentru a îmbunătăți rezultatele, prelungind perioada de supraviețuire a pacienților și reducând simptomele bolii.

Importanța abordării multidisciplinare

O abordare multidisciplinară este esențială în tratamentul cancerului de colon, deoarece boala implică diferite specialități și necesită o coordonare complexă a tratamentelor. Echipa multidisciplinară include:

1. Oncologii medicali și radioterapeuți: Ei decid strategia optimă de tratament cu chimioterapie, radioterapie și terapii țintite în funcție de stadiul și caracteristicile moleculare ale cancerului.
2. Chirurgii oncologi: Responsabili pentru efectuarea rezecției tumorii și evaluarea extinderii bolii.
3. Gastroenterologii: Participă la diagnosticare, efectuând colonoscopia și alte investigații endoscopice esențiale pentru identificarea și stadializarea cancerului.
4. Anatomopatologii și geneticienii: Aceștia analizează biopsiile și testează mutațiile genetice care pot influența tratamentul și prognosticul.

Abordarea multidisciplinară asigură un tratament personalizat și complet, îmbunătățind prognosticul pacienților cu cancer de colon și crescând calitatea vieții acestora.

Principalele măsuri preventive includ adoptarea unei diete bogate în fibre, reducerea consumului de carne procesată și alcool, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și monitorizarea periodică prin teste de screening și genetice.

Dieta sănătoasă și rolul fibrelor

O dietă echilibrată și bogată în fibre este una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a cancerului de colon. Fibrele contribuie la sănătatea colonului prin mai multe mecanisme:

• Reducerea timpului de tranzit intestinal: Fibrele accelerează tranzitul alimentelor prin sistemul digestiv, reducând durata în care potențialii agenți cancerigeni sunt în contact cu mucoasa colonului.
• Absorbția substanțelor toxice: Fibrele acționează ca un „burete”, reținând și eliminând toxinele și alte substanțe dăunătoare din colon.
• Menținerea unui microbiom sănătos: O dietă bogată în fibre susține o populație sănătoasă de bacterii benefice în colon, care joacă un rol important în prevenirea inflamațiilor și menținerea sănătății mucoasei intestinale.

Sursele alimentare bogate în fibre includ legumele, fructele, cerealele integrale, semințele și nucile. Studiile au arătat că o dietă bogată în fibre poate reduce riscul de cancer de colon cu până la 20%. În schimb, o dietă bogată în alimente procesate, sărace în fibre, este asociată cu un risc crescut de cancer de colon.

Reducerea consumului de carne procesată și alcool

Un alt factor de risc pentru cancerul de colon este consumul de carne procesată și carne roșie. Carnea procesată, cum ar fi mezelurile, cârnații și baconul, conține compuși cancerigeni, cum ar fi nitriții și aminele heterociclice, care se formează în timpul procesării sau gătitului la temperaturi înalte. Consumul regulat de carne procesată poate crește riscul de cancer de colon, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică aceste alimente drept cancerigene pentru oameni.

Consumul excesiv de carne roșie (vită, porc, miel) este, de asemenea, asociat cu un risc crescut. Studiile recomandă reducerea consumului de carne roșie și procesată și, în schimb, orientarea către proteine de origine vegetală, cum ar fi leguminoasele (linte, fasole), tofu și nucile.

De asemenea, consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer de colon, în special atunci când este consumat în exces. Alcoolul afectează mucoasa colonului și poate provoca inflamații și deteriorarea ADN-ului. Bărbații sunt sfătuiți să limiteze consumul la maximum două băuturi pe zi, iar femeile la o băutură pe zi. De asemenea, reducerea completă a consumului de alcool poate contribui la prevenirea cancerului de colon.

Activitatea fizică și menținerea unei greutăți corporale normale

Activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale normale sunt măsuri importante pentru prevenirea cancerului de colon. Obezitatea, în special acumularea de grăsime abdominală, este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de colon, deoarece excesul de țesut adipos poate influența echilibrul hormonal și poate favoriza inflamația cronică.

Activitatea fizică joacă un rol dublu în prevenirea cancerului de colon:

• Reglează greutatea corporală: Exercițiile fizice contribuie la arderea caloriilor și la menținerea unui indice de masă corporală sănătos, reducând riscul de obezitate.
• Accelerează tranzitul intestinal: Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea unui tranzit intestinal sănătos, scurtând timpul în care substanțele toxice sunt în contact cu mucoasa colonului.

Se recomandă efectuarea a cel puțin 150 de minute de exerciții moderate (cum ar fi mersul pe jos, ciclismul) pe săptămână sau 75 de minute de exerciții intense (cum ar fi alergarea). Activitatea fizică nu doar că reduce riscul de cancer de colon, dar aduce și alte beneficii pentru sănătatea generală, cum ar fi scăderea riscului de boli cardiovasculare și diabet.

Programele de screening și testele genetice

Screeningul este o metodă esențială pentru prevenția cancerului de colon, în special pentru persoanele cu risc crescut. Depistarea precoce a polipilor și îndepărtarea lor reduce riscul de transformare malignă. Programele de screening sunt recomandate în general pentru persoanele peste 50 de ani, dar pentru cei cu antecedente familiale sau alte riscuri genetice, screeningul poate începe mai devreme. Printre principalele metode de screening se numără:

1. Colonoscopia: Este cea mai eficientă metodă de screening, deoarece permite atât vizualizarea întregului colon, cât și îndepărtarea polipilor descoperiți. Se recomandă colonoscopii periodice la fiecare 10 ani pentru persoanele cu risc mediu și la intervale mai mici pentru cei cu risc crescut.
2. Testul de sânge ocult fecal (FOBT): Acesta este un test anual sau bianual care poate depista sângerări microscopice în scaun, un potențial semn de polipi sau cancer. Este o metodă neinvazivă și accesibilă pentru screeningul de rutină.
3. Teste de ADN fecal: Testele de ADN fecal detectează mutații genetice specifice în celulele colonului și sunt considerate o metodă de screening eficientă pentru cancerul de colon. Când rezultatele sunt pozitive, este necesară o colonoscopie pentru confirmare.
4. Sigmoidoscopia: Este o metodă de screening mai simplă, care examinează doar ultima porțiune a colonului și este utilă în combinație cu alte teste.

Testele genetice sunt recomandate pentru persoanele cu antecedente familiale de cancer de colon sau sindroame ereditare, cum ar fi sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială (FAP). Aceste teste identifică mutațiile care cresc riscul de cancer de colon și permit monitorizarea atentă și aplicarea unor măsuri preventive adecvate, inclusiv colonoscopii mai frecvente și schimbări în stilul de viață.

Prevenția cancerului de colon este posibilă printr-o combinație de măsuri legate de stilul de viață sănătos și monitorizarea regulată prin screening. Adoptarea unei diete bogate în fibre, reducerea consumului de carne procesată și alcool, activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți corporale normale sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscului de cancer de colon. Programele de screening și testele genetice permit depistarea precoce și tratamentul preventiv al polipilor și cancerului, crescând astfel șansele de prevenire a bolii și de îmbunătățire a prognosticului general.

Întrebări frecvente (FAQ) despre cancerul de colon

Centru de excelență în chirurgie
Royal Hospital Bucharest

Contactați-ne pentru programare sau informații

Nu lăsați sănătatea să treacă în plan secund.
Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație de chirurgie generală sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea.

Royal Hospital Bucharest 021.9095